„Capodoperă a literaturii antice și universale, Oedip rege este o tragedie reprezentativă pentru confruntarea dintre om și destin. Această temă, caracteristică tragediei grecești, constituie, în același timp, un aspect la condițiile umane, o problemă a omului din toate timpurile.
Spre deosebire de Eschil, la care destinul se manifestă prin intervenția zeilor, Sofocle scade importanța elementului divin, punându-l pe om în contact mai direct cu soarta sa. Poetul tragic era astfel în acord cu tendința epocii sale de a-l așeza pe om în centrul universului, concepție sintetizată de filosoful Protagora în cuvintele “Omul este măsura tuturor lucrurilor”.
Oedip rege este o tragedie a cunoașterii, eroul său fiind stăpânit de patosul adevărului, pe care îl va afla cu prețul propriei sale prăbușiri. Structura dramatică a tragediei urmărește într-o admirabilă gradație înaintarea lui Oedip spre adevărul ce îi va fi fatal, marcând, totodată, loviturile pe care i le dă destinul la fiecare revelație, cu precizia unui mecanism infernal.”